Despre sondaje, politică şi idealuri furate

By | 18.11.2014

De ceva timp aveam în gând să scriu un articol asemănător a ceea ce va fi postat mai jos, dar azi prietenul meu Alexandru mi-a luat-o înainte, şi practic nu mai am ce adăuga şi cred că la fel gândesc majoritatea tinerilor nezombaţi.

“Despre sondaje, politică și idealuri.

Pentru prima dată am mers la vot în 1994. Evident nu aveam drept de vot dar am mers cu bunica.

Era februarie/martie (nu mai țin minte exact) iar cărărușele spre clubul din sat, unde era amenajată secția de votare, erau în mocirlă. Am înnotat la propriu, cu bunica, până la secția respectivă.

La ușa secției de votare, erau câțiva activiști agrarieni. Împărțeau crupe, tărâțe, “oloi”, zahăr. Era 1994, sărăcie și asta prindea la public.

I-au întins un pachet bunicăi. Bunica (sau “mama” cum spunem noi la Drochia) i-a refuzat și i-a ocărât. Căci votul și viitorul nepoților ei nu poate fi cumpărat cu tărâțe, iar idealul era ca Moldova să se miște din loc, spre adevărata independență. Ce a urmat, probabil știți. Tărâțele i-au adus pe agrarieni la conducere. Partea bună însă a fost că am înțeles ce înseamnă votul și cât de important e să ai idealuri, speranțe, că poți schimba ceva în țara asta.

Au mai urmat alegeri. Alte idealuri irosite în vânt.

A venit 2002. Am luptat pentru două idealuri: limba română și istoria românilor. Am obținut un moratoriu. A venit 2005. Am luptat contra sistemului. Am pierdut, fiind trădați. A venit 2009. Am luptat contra sistemului. Am câștigat?

Era august 2009. Venisem acasă, Felicia privea JurnalTV. Ghimpu demonstra jurnaliștilor oficiul Președintelui Parlamentului. Apoi a urcat în RM P 001. Priveam și nu-mi venea a crede, idealurile mele prindeau viață, scăpam de comuniști. Curgeau lacrimi. Tinerii n-au suferit în zadar în primăvară. După 15 ani de speranțe sparte, urma perioada fără comuniști, urma să construim viitorul nostru și a copiilor noștri, să mișcăm Moldova din loc. Ce a urmat – știți.

Ce au reușit derbedeii ăștia – este ceva de pus în ramă. Să conduci o țară timp de 5 ani și să ajungi să fii în spatele celor pe care ai promis să-i alungi – e ceva fantastic. Să tremuri din cauza unor partide apărute peste noapte – de nedescris.

Pentru prima dată din 1994 mi-e greață de vot. Cu tristețe constat că aceleași sentimente le au și mulți din prietenii și cunoscuții mei. Rezultatele sondajului de azi nu mă miră. O merită din plin. E răzbunarea noastră. A celor cu idealuri furate.”

Sursa imagine: frontpress.ro

Leave a Reply:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.