Despre “reformele” din transportul public şi nu numai

După cum ştiţi, din 1 noiembrie începe (sau mai bine zis ar trebui să înceapă) prima etapă de reformare a transportului public din Chişinău, şi anume vor fi modificate traseele microbuzelor care circulă prin capitală, fiind redirecţionate de pe arterele principale pe cele secundare, făcând loc troleibuzelor şi autobuzelor.
Aşa-zisa “reformă” a fost amânată mai bine de două luni (din 25 august), mai întâi din cauza faptului că transportatorii privaţi s-au împotrivit ideilor năstruşnice ale Primarului General de a scurta toate rutele de microbuz până la câteva noduri principale din oraş iar mai apoi pentru că după spusele aceluiaşi edil, Primăria a hotărât să achiziţioneze câteva zeci de autobuze noi (adică autobuze din Europa cu termen de exploatare mic) pentru Parcul Urban de Autobuze şi a crea o alternativă microbuzelor.
În acest sens, pe 13 octombrie PMC a anunţat printr-un comunicat de presă despre reînfiinţarea a două rute de autobuz: 19 şi 26.

“Vai, ce bine!” s-o fi gândit orăşenii mai din talpă, care au prins vremurile în care aceste două rute de autobuz au circulat pe străzile capitalei, DAR s-au dezamăgit văzând traseul resuscitatei rute nr.26 care în loc să circule pe un drum mai scurt (pe traseul de odinioară) pe str.Albişoara, a fost modificată să circule prin centrul oraşului (str. B.Bodoni, bd. Ştefan cel Mare, str. 31 august 1989) şi anume pe cele mai încărcate şi cu ambuteiaje străzi, făcând practic dublaj rutei de troleibuz nr.14 care anume din motivele enumerate mai sus a fost în mare parte evitată de orăşeni, ultimii preferând să ajungă de la/spre Râşcani-Buiucani cu microbuzul nr.126, traseul căruia, în schimb, a suferit modificări neesenţiale în urma noului plan şi va continua cu succes să umple buzunarele şoferilor şi administratorului în timp ce autobuzul nr.26 se va plimba gol, şi mai devreme sau mai târziu va fi din nou anulat.

Un pic mai bună pare a fi situaţia rutei de autobuz nr.19 (Râşcani-Botanica) care după schimbarea practic totală a traseului microbuzelor de pe ruta nr.119 din 1 noiembrie are şansa de a deveni una rentabilă.

Însă, cel mai dureros “DAR” din şirul celor enumerate  mai sus este cel prin care Primăria brusc şi-a reamintit despre cele două rute de autobuz resuscitate şi anume – rutele nr.19 şi 26 au fost reinventate mai degrabă din motivul că cele aproximativ 20 de autobuze noi despre care de 2 săptămâni încoace se laudă Primarul General la conferinţele de presă şi la şedinţele CMC că ar fi completat Parcul Urban de Autobuze şi au fost puse în circulaţie pe ruta nr.23 de fapt nu mai sunt ale Parcului Urban de Autobuze ci private, respectiv am asistat la transmiterea uneia din puţinele rute de autobuz rentabile din oraş către un transportator privat, care din spusele lucrătorilor PUA ar fi consilierul PL din CMC – Iurie Topală (care prin intermediul SRL “Ruta Prim” mai deţine şi fostele rute municipale de autobuz nr.10 şi 28), şi pentru a nu-i lăsa fără lucru pe cei câteva zeci de angajaţi ai PUA dar şi pentru a le unge ochii orăşenilor au şi fost reîntoarse cele 2 rute păcătoase de autobuz care nu se ştie cât timp vor circula, şi asta nu în ultimul rând pentru că, din spusele aceloraşi angajaţi ai PUA, există anumite persoane care de mai mult timp au pus ochii pe terenul imens al PUA de pe str. Sarmizegetusa, 51 şi care nu fără ajutorul directorului interimar al PUA Iacob Capcelea încearcă să apropie sfârşitul Parcului Urban de Autobuze pentru a intra în posesia terenului.

Cam aşa arată situaţia cu reforma în transportul public din Chişinău – mult fum şi puţin foc, şi acela în buzunarul cuiva.

Despre indolenţă. Partea 2

Vineri scriam un articol despre nepăsarea celor de la Primăria Mun. Chişinău şi de la Inspectoratul Naţional de Patrulare faţă de nerespectarea de către transportatori a modificărilor în itinerarul unor rute de microbuz, uitând să menţionez faptul că după ce am fost “pasat” de la PMC spre INP şi invers, ca o ultimă soluţie am scris un e-mail la adresa Inspectoratului General de Poliţie.

Se pare că totuşi sesizarea mea a fost observată şi chiar dacă de la data trimiterii scrisorii şi până la răspuns au trecut 6 zile, m-a surprins plăcut faptul că sesizarea de pe e-mail a fost înregistrată oficial, ca şi o petiţie obişnuită.

Rămâne de văzut care vor fi “rezultatele monitorizării activităţii de transportare a călătorilor de pe rutele nominalizate” şi ce “măsuri conform legislaţiei în vigoare vor fi întreprinse în vederea respectării rutelor de deplasare stabilite prin Dispoziţiile PMC nr.931-d şi 932-d din 28 august 2014″

Va urma